De ce nu vine iar?

 

El îmi şopti: "Dragostea mea, înalţă-ţi ochii" 

L-am mustrat, spunându-i: "Pleacă" – şi el nu s-a mişcat. 
Cu mâinile mele prinse în ale lui – aşa a stat înaintea-mi.
I-am spus: 

"Părăseşte-mă" – dar el n-a plecat. 
Şi-a apropiat chipul de urechea mea. L-am privit şi i-am spus: 
"Ce ruşine" – şi el nu s-a mişcat din loc. 
Buzele lui atinseră obrajii mei. Am tremurat şi i-am spus:
"Prea mult îndrăzneşti" – dar el n-a roşit.
Înfipse o floare în părul meu. I-am spus: 
"Degeaba" – dar el nu s-a neliniştit.
Îmi luă florile ce-mi încercuiau gâtul şi dispăru.
Plâng şi întreb încă şi azi în inima mea:
"De ce nu vine iar?"

 

Rabindranath Tagore