luni, 2 martie 2020

Dar ea, rămânea


“Oamenii, cu cât pot fi mai fericiţi, cu atât rămân mai nefericiţi”


“Iubirea a privit spre timp, şi a zâmbit, pentru că ştia că ea de timp nu are nevoie. S-a prefăcut moartă timp de o zi, a reînviat seara, fără legi de care să ţină seama.
A adormit într-un colţ al inimii pentru un răstimp care pentru ea nici nu exista, exista doar colţul acela. 
A plecat fără să se îndepărteze, s-a întors fără să fi plecat... timpul murea, dar ea, iubirea, rămânea…”


Luigi Pirandello


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu