“Era odată un copilaş căruia i-am spus că-l
iubeam. Şi atunci el m-a sărutat pe obraz, în prezenţa unui mac galben, care-şi
clătina corola, exact ca acest supărător trandafir veştejit din grădina de
dedesupt. După aceasta a avut loc o uitare în amintirile sale. S-au scurs mulţi
ani. În acest timp, alţi oameni îmi spuneau şi ei la fel că mă iubeau şi
alegeau, în general, pentru a-mi face această mărturisire, momentul când eram
foarte absorbită de lucru…
Şi apoi copilul de altădată reapăru şi, chiar
din cea de-a doua întâlnire, el începu să-mi vorbească de dragostea sa…”
Rudyard
Kipling
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu